ARO a murit?!
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
Re: ARO a murit?!
Ce nu face omul pentru a fi ales.
https://www.facebook.com/pages/Arogo-Ca ... tos_stream
https://www.facebook.com/pages/Arogo-Ca ... tos_stream
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
-
mrs78
- Membru de elita

- Posts: 991
- Joined: 25 Jul 2011, 00:04
- Location: bucuresti
Re: ARO a murit?!
ce fata are!!....zici ca e ala din stapanu inelelor!el si pretiosu lui 
- vercingetorix
- Membru legendar

- Posts: 2494
- Joined: 17 Mar 2010, 19:30
- Location: Bucuresti
- Contact:
Re: ARO a murit?!
Incendiu la un depozit de pe platforma Aro Câmpulung.
Prefectul de Argeş: În depozit sunt 3.700 de tone de deşeuri, inclusiv cianuri
sursa - Mediafax 02.10.2013
Aproximativ 3.700 de tone de deşeuri, inclusiv cianuri, se află în depozitul de materiale reciclabile de pe platforma fostei fabrici Aro din Câmpulung Muscel unde miercuri a izbucnit un incendiu puternic, afirmă prefectul de Argeş, Cristian Soare.
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş, incendiul a cuprins acoperişul unei halei de depozitare în suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, iar la faţa locului acţionează peste 30 de pompieri, cu trei autospeciale, fiind trimisă şi o ambulanţă SMURD.
"Este un depozit de materiale reciclabile şi deşeuri care aparţine unei firme cu acest profil de activitate şi arde acoperişul halei pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi. La faţa locului sunt trei autospeciale şi o ambulanţă SMURD, însă hala are două etaje şi probabil că va fi necesară şi intervenţia cu autoscară, dar şi cu alte maşini" a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, Mădălina Epure.
Ea a precizat că la momentul izbucnirii incendiului în hală nu lucra nimeni.
Întrebată ce fel de materiale sunt depozitate acolo, ea a spus că sunt deşeuri textile şi mase plastice, dar şi substanţe chimice.
Săptămâna trecută, 40 de locuitori din zona depozitului de pe platforma fostei fabrici Aro din Câmpulung Muscel au înaintat o petiţie Consiliului Local Câmpulung Muscel în care reclamă că de câteva luni au sesizat mirosuri de substanţe chimice şi suspectează că în depozitul administrat de o firmă din Iaşi sunt deşeuri toxice care le pun sănătatea în pericol.
Oamenii mai spun în document că "nu este respectată tehnologia prevăzută pentru neutralizare şi, de cele mai multe ori, substanţele chimice deversate în bazine emană efectiv nori de gaze toxice, care sunt evacuate în atmosferă prin sisteme de ventilaţie fără filtre sau alte sisteme de protecţie" şi cer autorităţilor locale să ia măsuri pentru ca oraşul "să nu devină groapă de gunoi a României".
p.s. Aro n-a murit, Aro se transforma...
Prefectul de Argeş: În depozit sunt 3.700 de tone de deşeuri, inclusiv cianuri
sursa - Mediafax 02.10.2013
Aproximativ 3.700 de tone de deşeuri, inclusiv cianuri, se află în depozitul de materiale reciclabile de pe platforma fostei fabrici Aro din Câmpulung Muscel unde miercuri a izbucnit un incendiu puternic, afirmă prefectul de Argeş, Cristian Soare.
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş, incendiul a cuprins acoperişul unei halei de depozitare în suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, iar la faţa locului acţionează peste 30 de pompieri, cu trei autospeciale, fiind trimisă şi o ambulanţă SMURD.
"Este un depozit de materiale reciclabile şi deşeuri care aparţine unei firme cu acest profil de activitate şi arde acoperişul halei pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi. La faţa locului sunt trei autospeciale şi o ambulanţă SMURD, însă hala are două etaje şi probabil că va fi necesară şi intervenţia cu autoscară, dar şi cu alte maşini" a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, Mădălina Epure.
Ea a precizat că la momentul izbucnirii incendiului în hală nu lucra nimeni.
Întrebată ce fel de materiale sunt depozitate acolo, ea a spus că sunt deşeuri textile şi mase plastice, dar şi substanţe chimice.
Săptămâna trecută, 40 de locuitori din zona depozitului de pe platforma fostei fabrici Aro din Câmpulung Muscel au înaintat o petiţie Consiliului Local Câmpulung Muscel în care reclamă că de câteva luni au sesizat mirosuri de substanţe chimice şi suspectează că în depozitul administrat de o firmă din Iaşi sunt deşeuri toxice care le pun sănătatea în pericol.
Oamenii mai spun în document că "nu este respectată tehnologia prevăzută pentru neutralizare şi, de cele mai multe ori, substanţele chimice deversate în bazine emană efectiv nori de gaze toxice, care sunt evacuate în atmosferă prin sisteme de ventilaţie fără filtre sau alte sisteme de protecţie" şi cer autorităţilor locale să ia măsuri pentru ca oraşul "să nu devină groapă de gunoi a României".
p.s. Aro n-a murit, Aro se transforma...
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
Daca nu Aro, atunci ce ?
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
Re: ARO a murit?!
Pai poate asta este "tehnologia" de neutralizare - FOCUL!
- rica
- Membru de elita

- Posts: 640
- Joined: 19 Oct 2012, 12:51
- Location: bucuresti
Re: ARO a murit?!
Neutralizarea cui Costy?
A oamenilor din jur, din zona?
Vaporii de cianuri sunt toxici si purtati de vant te doboara de nu stii ce te-a lovit.
De asemenea daca ajung in panza freatica prin infiltratii efectul este acelasi.
Cianura nu poate fi neutralizata in veci.
Este otrava si otrava va ramane.
Acel accident este probabil o perdea pentru a scapa de deseuri, de cheltuili de depozitare... etc.
A oamenilor din jur, din zona?
Vaporii de cianuri sunt toxici si purtati de vant te doboara de nu stii ce te-a lovit.
De asemenea daca ajung in panza freatica prin infiltratii efectul este acelasi.
Cianura nu poate fi neutralizata in veci.
Este otrava si otrava va ramane.
Acel accident este probabil o perdea pentru a scapa de deseuri, de cheltuili de depozitare... etc.
Toti isi fac probleme de kilogramele in plus, dar nimeni nu isi face probleme de creierul care este in minus...
Ce ciudat!
Ce ciudat!
- George
- Administrator

- Posts: 6972
- Joined: 11 Dec 2006, 21:18
- Location: Bucuresti
- Contact:
Re: ARO a murit?!
multumim, alex4x4wd
http://www.amsonline.ro/sinteza-legendei-muscelene-aro/
http://www.amsonline.ro/sinteza-legendei-muscelene-aro/
ARO CLUB ROMANIA
- alex4wd2001
- Aro Club Romania

- Posts: 328
- Joined: 08 Feb 2010, 11:21
Re: ARO a murit?!
Cu mare placere. Ma iertati ca nu prea mai dau semne de viata, dar am asa o dispozitie proasta, incat mi-e sa nu-i "trag dupa mine" si pe altii. Pentru ca scrisul in romaneste tine din ce in ce mai putin "de foame", m-am apucat sa scriu (deocamdata total moca) la un proiect in limba lui Shakespeare (ar da pe spate daca ar putea citi cam cum zic eu, mai bine ca n-are prilejul). Tot pe acel site pot fi descarcate trei wallpapere(grafica originala, nu poze) ARO: www.autocompendium.com Desigur, printre brandurile prezente in momentul de fata acolo, pe site, se numara si ARO.
Treaba cea mai grea e ganditu'
- Ady
- Membru Devotat

- Posts: 472
- Joined: 07 Feb 2008, 18:25
- Location: UK
Re: ARO a murit?!
Foarte frumos scris. Bravo!!!
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
Re: ARO a murit?!
http://www.jurnaluldearges.ro/index.php ... alveze-aro
A MURIT DIRECTORUL CARE A VRUT SĂ SALVEZE ARO
Published on 21 November 2013 Hits: 135
# Aurelian Nicolae (foto dreapta) a încercat să-l convingă pe Perez (foto stânga) să continue producţia de automobile. În perioada cea mai agitată din istoria funcţionării uzinei ARO, după privatizare şi înainte de declanşarea procedurii de faliment, a existat un moment în care s-ar fi putut schimba soarta societăţii comerciale din Câmpulung. Cel care a încercat acest lucru a fost piteșteanul Aurelian Nicolae, plecat prea devreme dintre noi săptămâna trecută, la doar 58 de ani, în urma unui infarct. Merită un remeber.
Îndrăgit de oameni pentru că lupta pentru uzină
Angajat la vremea aceea la Rolast Piteşti, Aurelian Nicolae a fost ofertat de patronul cubano-american John Augustin Perez să preia conducerea ARO în primăvara anului 2005. După cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni la uzina musceleană, Perez îl menţinuse pe Nicolae Matea în funcţie, apoi l-a înlocuit cu Iustin Preoteasa şi îi venise ideea că directorii români nu îi sunt loiali. Prin urmare, la finalul lui 2004, l-a pus director general pe un apropiat al său, Sendon Bonafuente Carlos Enrique, însă mutarea s-a dovedit a fi de proastă inspiraţie. Dincolo de faptul că Sendon - care deţinea şi calitatea de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie - habar nu avea cum să conducă ditamai platforma industrială pe care „munceau” încă peste 1.000 de angajaţi, mai exista şi problema greu suportabilă de musceleni: aveau un şef care nu era de-al lor. În asemenea condiţii, John Perez a apelat la unul dintre foştii directori, o persoană îndrăgită de oameni şi care dovedise că poate lupta pentru ARO. Aurelian Nicolae era cel care în anul 1999, pe când era prim-ministru Radu Vasile, urcase maşinile ARO pe treptele sediului Guvernului pentru a atrage atenţia asupra problemelor de la uzina din Câmpulung.
ARO era în plin dezastru
Iniţial a fost o ofertă simplă din partea lui John Perez, cel care, în septembrie 2003, prin firma Cross Lander USA Inc., cumpărase de la statul român 68,70% din pachetul de acţiuni la ARO S.A. Câmpulung. L-a contactat pe Aurelian Nicolae, iar acesta nu a ezitat. A acceptat să preia destinele uzinei pentru un al doilea „mandat”, după cel din perioada februarie 1999-martie 2001. Numai că ceea ce fusese pe vremuri o luptă cu rigiditatea aparatului de stat se transformase într-un război pe mai multe planuri. Deşi realizase o fabrică de montaj în Brazilia, la Manaus, şi se lăuda că a aranjat lansarea ARO în Statele Unite, Perez nu avea de gând să facă o afacere în toată regula la Câmpulung. Vânduse Fabrica de Matriţe pe o sumă frumoasă şi încerca să stoarcă şi alţi bani din vaca de muls pe care statul român i-o dăduse pentru numai 150.230 de dolari. Nu exista interes pentru asigurarea de comenzi, nu se băgau bani în asigurarea producţiei. Angajaţii uzinei şomau la locul de muncă, iar salariile erau întâmplătoare. Datoriile creşteau. Mai mult, ARO se afla deja în procedura reorganizării judiciare, dosarul fiind instrumentat, în urma strămutării, de către Tribunalul Timiş.
Nicolae a realizat în doar câteva zile că situaţia era extrem de dificilă, iar atunci a început să pună condiţii.
„Luna de miere” pentru ARO a durat doar o lună
Directorul general i-a cerut patronului mână liberă la conducerea uzinei, mai ales că şleahta lui Perez era mare, nepricepută, dar foarte sâcâitoare. La fel de adevărat este şi faptul că o mare parte a directorilor executivi români era bine intenţionată, dar la fel de paralizată în acţiuni precum era şi directorul general. Oricum, Nicolae a reorganizat echipa de conducere, înconjurându-se de oameni cu experienţă precum Ion Nedelcu, Mihaela Bădescu, Gabi Pascu, Aurel Tocilă şi alţii. O altă solicitare importantă a vizat obţinerea banilor necesari producţiei. Perez l-a asigurat pe Nicolae că va face acest lucru, susţinând că îşi doreşte ca în 2005 să livreze lunar în America circa 100 de automobile, iar din 2006, câte 500 pe lună. Nu în ultimul rând, era vorba de plata la zi a salariilor, fapt pe care, de asemenea, Perez a dat asigurări că îl va realiza.
În aceste condiţii, Aurelian Nicolae a început ceea ce se dorea să reprezinte salvarea uzinei inclusiv prin respectarea unui plan de reorganizare care să ducă la evitarea falimentului. A început doar, fiindcă „luna de miere” a fost doar una singură: mai 2005. 50 de automobile fabricate, 26 vândute, program de fabricaţie pe iunie incluzând maşini pentru Cehia, Franţa, Polonia, piaţa internă, Statele Unite plus şasiuri pentru Rusia. „Suntem pe un parcurs ascendent, aşa că lăsaţi-ne să muncim!”, a fost apelul directorului Nicolae către toţi cei din afară. În interior nu s-a receptat cum trebuie, aşa că la doar şase zile de la anunţarea marilor succese Aurelian Nicolae a fost nevoit să-şi dea demisia. Oficial a fost vorba de motive de sănătate. Neoficial...
Dezamăgit de Perez, și-a depus demisia fără să mai ia ultimul salariu
Pe 26 mai 2005 a avut loc în Statele Unite ale Americii un show de prezentare a automobilului Cross Lander 244X, în fapt un ARO 246 cu ceva îmbunătăţiri şi motor Ford. Aurelian Nicolae a petrecut peste o săptămână în America, luând contact şi cu dealerii cu care Perez anunţase că va cuceri continentul de peste Ocean. Cum treburile la uzină nu mergeau în sensul dorit, directorul general plecase în State cu inima îndoită, deja cu gândul la demisie, dar întâlnirile cu partenerii lui John Perez l-au făcut încă o dată să spere că situaţia se poate îndrepta. Tocmai de aceea, imediat după revenirea în ţară, a lansat acel apel şi a încercat să forţeze mâna patronului pe care îl crezuse bine intenţionat în iniţierea afacerii pe tărâm american. Simţea Nicolae faptul că aceea era ocazia de a reporni uzina, mai ales că ARO reintrase în atenţie, atât în România, cât şi peste Ocean.
Numai că deziluzia a fost imensă! Într-o discuţie deschisă, iniţiată de către Aurelian Nicolae, John Perez a recunoscut faptul că interesul său nu vizează dezvoltarea producţiei de automobile la Câmpulung. Astfel, baza pe care credea Nicolae că a construit-o în timp scurt la uzină s-a transformat în eşafod. Derutat şi extrem de dezamăgit, directorul general şi-a depus imediat demisia şi a plecat fără să mai primească ultimul salariu. Până şi el avea restanţă la plata chenzinei, nu numai ceilalţi angajaţi ai uzinei.
Astfel s-a ratat ultima ocazie de menţinere a uzinei ARO pe linia de plutire. După plecarea lui Aurelian Nicolae, director general a devenit chiar John Perez, care avea şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. A fost ultimul „general”, ulterior, din 2006, lichidatorul ocupându-se de treburile uzinei. Perez îşi făcuse plinul, ba chiar a acţionat statul român în instanţă, solicitând acordarea de daune pentru nerespectarea contractului de privatizare. Apoi a încercat o altă păcăleală, cu India, dar dealerii auto din State nu au mai reacţionat favorabil. Fuseseră deja minţiţi de două ori: prima oară în 1997, apoi în 2004. În schimb, uzina ARO a avut nevoie doar de o încercare pentru a intra în colaps. La doar un an de la demisia lui Nicolae, ARO a intrat în faliment. Apoi a dispărut. Acum a ajuns deşeu...
Cătălin I. BUTOIU
A MURIT DIRECTORUL CARE A VRUT SĂ SALVEZE ARO
Published on 21 November 2013 Hits: 135
# Aurelian Nicolae (foto dreapta) a încercat să-l convingă pe Perez (foto stânga) să continue producţia de automobile. În perioada cea mai agitată din istoria funcţionării uzinei ARO, după privatizare şi înainte de declanşarea procedurii de faliment, a existat un moment în care s-ar fi putut schimba soarta societăţii comerciale din Câmpulung. Cel care a încercat acest lucru a fost piteșteanul Aurelian Nicolae, plecat prea devreme dintre noi săptămâna trecută, la doar 58 de ani, în urma unui infarct. Merită un remeber.
Îndrăgit de oameni pentru că lupta pentru uzină
Angajat la vremea aceea la Rolast Piteşti, Aurelian Nicolae a fost ofertat de patronul cubano-american John Augustin Perez să preia conducerea ARO în primăvara anului 2005. După cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni la uzina musceleană, Perez îl menţinuse pe Nicolae Matea în funcţie, apoi l-a înlocuit cu Iustin Preoteasa şi îi venise ideea că directorii români nu îi sunt loiali. Prin urmare, la finalul lui 2004, l-a pus director general pe un apropiat al său, Sendon Bonafuente Carlos Enrique, însă mutarea s-a dovedit a fi de proastă inspiraţie. Dincolo de faptul că Sendon - care deţinea şi calitatea de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie - habar nu avea cum să conducă ditamai platforma industrială pe care „munceau” încă peste 1.000 de angajaţi, mai exista şi problema greu suportabilă de musceleni: aveau un şef care nu era de-al lor. În asemenea condiţii, John Perez a apelat la unul dintre foştii directori, o persoană îndrăgită de oameni şi care dovedise că poate lupta pentru ARO. Aurelian Nicolae era cel care în anul 1999, pe când era prim-ministru Radu Vasile, urcase maşinile ARO pe treptele sediului Guvernului pentru a atrage atenţia asupra problemelor de la uzina din Câmpulung.
ARO era în plin dezastru
Iniţial a fost o ofertă simplă din partea lui John Perez, cel care, în septembrie 2003, prin firma Cross Lander USA Inc., cumpărase de la statul român 68,70% din pachetul de acţiuni la ARO S.A. Câmpulung. L-a contactat pe Aurelian Nicolae, iar acesta nu a ezitat. A acceptat să preia destinele uzinei pentru un al doilea „mandat”, după cel din perioada februarie 1999-martie 2001. Numai că ceea ce fusese pe vremuri o luptă cu rigiditatea aparatului de stat se transformase într-un război pe mai multe planuri. Deşi realizase o fabrică de montaj în Brazilia, la Manaus, şi se lăuda că a aranjat lansarea ARO în Statele Unite, Perez nu avea de gând să facă o afacere în toată regula la Câmpulung. Vânduse Fabrica de Matriţe pe o sumă frumoasă şi încerca să stoarcă şi alţi bani din vaca de muls pe care statul român i-o dăduse pentru numai 150.230 de dolari. Nu exista interes pentru asigurarea de comenzi, nu se băgau bani în asigurarea producţiei. Angajaţii uzinei şomau la locul de muncă, iar salariile erau întâmplătoare. Datoriile creşteau. Mai mult, ARO se afla deja în procedura reorganizării judiciare, dosarul fiind instrumentat, în urma strămutării, de către Tribunalul Timiş.
Nicolae a realizat în doar câteva zile că situaţia era extrem de dificilă, iar atunci a început să pună condiţii.
„Luna de miere” pentru ARO a durat doar o lună
Directorul general i-a cerut patronului mână liberă la conducerea uzinei, mai ales că şleahta lui Perez era mare, nepricepută, dar foarte sâcâitoare. La fel de adevărat este şi faptul că o mare parte a directorilor executivi români era bine intenţionată, dar la fel de paralizată în acţiuni precum era şi directorul general. Oricum, Nicolae a reorganizat echipa de conducere, înconjurându-se de oameni cu experienţă precum Ion Nedelcu, Mihaela Bădescu, Gabi Pascu, Aurel Tocilă şi alţii. O altă solicitare importantă a vizat obţinerea banilor necesari producţiei. Perez l-a asigurat pe Nicolae că va face acest lucru, susţinând că îşi doreşte ca în 2005 să livreze lunar în America circa 100 de automobile, iar din 2006, câte 500 pe lună. Nu în ultimul rând, era vorba de plata la zi a salariilor, fapt pe care, de asemenea, Perez a dat asigurări că îl va realiza.
În aceste condiţii, Aurelian Nicolae a început ceea ce se dorea să reprezinte salvarea uzinei inclusiv prin respectarea unui plan de reorganizare care să ducă la evitarea falimentului. A început doar, fiindcă „luna de miere” a fost doar una singură: mai 2005. 50 de automobile fabricate, 26 vândute, program de fabricaţie pe iunie incluzând maşini pentru Cehia, Franţa, Polonia, piaţa internă, Statele Unite plus şasiuri pentru Rusia. „Suntem pe un parcurs ascendent, aşa că lăsaţi-ne să muncim!”, a fost apelul directorului Nicolae către toţi cei din afară. În interior nu s-a receptat cum trebuie, aşa că la doar şase zile de la anunţarea marilor succese Aurelian Nicolae a fost nevoit să-şi dea demisia. Oficial a fost vorba de motive de sănătate. Neoficial...
Dezamăgit de Perez, și-a depus demisia fără să mai ia ultimul salariu
Pe 26 mai 2005 a avut loc în Statele Unite ale Americii un show de prezentare a automobilului Cross Lander 244X, în fapt un ARO 246 cu ceva îmbunătăţiri şi motor Ford. Aurelian Nicolae a petrecut peste o săptămână în America, luând contact şi cu dealerii cu care Perez anunţase că va cuceri continentul de peste Ocean. Cum treburile la uzină nu mergeau în sensul dorit, directorul general plecase în State cu inima îndoită, deja cu gândul la demisie, dar întâlnirile cu partenerii lui John Perez l-au făcut încă o dată să spere că situaţia se poate îndrepta. Tocmai de aceea, imediat după revenirea în ţară, a lansat acel apel şi a încercat să forţeze mâna patronului pe care îl crezuse bine intenţionat în iniţierea afacerii pe tărâm american. Simţea Nicolae faptul că aceea era ocazia de a reporni uzina, mai ales că ARO reintrase în atenţie, atât în România, cât şi peste Ocean.
Numai că deziluzia a fost imensă! Într-o discuţie deschisă, iniţiată de către Aurelian Nicolae, John Perez a recunoscut faptul că interesul său nu vizează dezvoltarea producţiei de automobile la Câmpulung. Astfel, baza pe care credea Nicolae că a construit-o în timp scurt la uzină s-a transformat în eşafod. Derutat şi extrem de dezamăgit, directorul general şi-a depus imediat demisia şi a plecat fără să mai primească ultimul salariu. Până şi el avea restanţă la plata chenzinei, nu numai ceilalţi angajaţi ai uzinei.
Astfel s-a ratat ultima ocazie de menţinere a uzinei ARO pe linia de plutire. După plecarea lui Aurelian Nicolae, director general a devenit chiar John Perez, care avea şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. A fost ultimul „general”, ulterior, din 2006, lichidatorul ocupându-se de treburile uzinei. Perez îşi făcuse plinul, ba chiar a acţionat statul român în instanţă, solicitând acordarea de daune pentru nerespectarea contractului de privatizare. Apoi a încercat o altă păcăleală, cu India, dar dealerii auto din State nu au mai reacţionat favorabil. Fuseseră deja minţiţi de două ori: prima oară în 1997, apoi în 2004. În schimb, uzina ARO a avut nevoie doar de o încercare pentru a intra în colaps. La doar un an de la demisia lui Nicolae, ARO a intrat în faliment. Apoi a dispărut. Acum a ajuns deşeu...
Cătălin I. BUTOIU
- Werner
- Aro Club Romania

- Posts: 5225
- Joined: 11 Dec 2006, 19:41
- Location: Enzberg D
- Contact:
Re: ARO a murit?!
Ciudat! Cum a vrut sa-l convinga pe Peréz sa continue productia? Peréz totdeauna asta a vrut. Pentru ce a comandat vreo 200 (daca îmi aduc bine aminte) motoare Ford la Köln, care zaceau într-un port Dunarean? Pentru ce a adaptat module Siemens pentru airbaguri Parat (fabricate la Sighisoara) pe ARO? Peréz a vrut sacomande sute de motoare Andoria, pentru masinile destinate pietii românesti. Nu a mai apucat.....
-
costy84
- Moderator

- Posts: 5211
- Joined: 04 Feb 2011, 19:23
- Location: Mangalia
Re: ARO a murit?!
Las-o bre asa ca trebuia sa scrie si ei de bine despre mort, da ce zici de articolul de mai sus cu prototipul aproape gata, eu zic ca duduia aia trebuia sa scrie repede un articol pentru a nu fi data afara asa ca a iesit balaria aia de parca e raport de serviciu secret. 
- Werner
- Aro Club Romania

- Posts: 5225
- Joined: 11 Dec 2006, 19:41
- Location: Enzberg D
- Contact:
Re: ARO a murit?!
La ala mi-era rusine sa mai comentez!
100 de milioane nu baga nici Mercedes în noul prototip Maybach! 
- flo
- Membru legendar

- Posts: 2100
- Joined: 03 Jul 2009, 00:13
- Location: Bucuresti
Re: ARO a murit?!
Stimate Werner, ciudat poate fi si modul pozitiv in care il prezinti pe Perez.L-ai mai amintit ca pe un individ cu bune intentii. In fapt acesta era un escroc. In presa au aparut acum ceva ani elemente care demonstrau ca individul nu prezenta nicio bonitate fiind amestecat in SUA in tot soiul de scandaluri. Un alt articol din presa arata ca serviciile ii informasera atat pe Iliescu cat si pe Nastase despre "calitatile" lui Perez, dar acestia au fost surzi pentru ca asa cerea nu stiu ce interes de politica externa.Werner wrote:Ciudat! Cum a vrut sa-l convinga pe Peréz sa continue productia? Peréz totdeauna asta a vrut. Pentru ce a comandat vreo 200 (daca îmi aduc bine aminte) motoare Ford la Köln, care zaceau într-un port Dunarean? Pentru ce a adaptat module Siemens pentru airbaguri Parat (fabricate la Sighisoara) pe ARO? Peréz a vrut sacomande sute de motoare Andoria, pentru masinile destinate pietii românesti. Nu a mai apucat.....
Pentru ce a comandat motoare? Intreaba-l pe el.
Daca dorea sa vanda in tara, de ce era absolut surd la caietele de sarcini ale MAN si MI?
Tin bine minte cum se solicita un sistem de franare serios, o servodirectie corespunzatoare. Raspunsul era de genul: "Noi asta putem, asta facem, asta va dam. Aveti impresia ca discutati cu TOYOTA?"
In plus a fost atat de nesimtit incat acuza statul ca nu-i da subventii. Stia bine ca Romania se pregatea de intrarea in UE si ca nu mai putea acorda asa ceva. Chiar si in alte conditii, un ajutor de stat nu se putea acorda decat daca se facea dovada existentei unor comenzi (contracte) ferme pentru o cadenta serioasa a productiei. El nu-si platea taxele la timp, motiv pentru care nu putea sa se prezinte la toate licitatiile organizate de stat, dar dorea subventii.
ARO nu a dorit sa participe nici la programe de cercetare, cu jumatate de finantare de la Min. Cercetarii (cum ii era numele pe atunci) pentru adoptarea de echipamente moderne pe sasiurile fabricate (ABS, transmisie cu dif. interaxial, etc.).
Asa ca nu am inca probe sa cred ca Perez a vrut productie la Campulung. O lacusta, ca multe altele.
